,,Prin apa curată Doamne spre viaţă veşnică”.
7.27.2008
Tezaurul de la Sannicolau Mare
,,Prin apa curată Doamne spre viaţă veşnică”.
10.06.2007
Deviza de aducere a comorii găsită în pământul Sannicolaului Mare
Deviza de aducere a comorii găsită în pământul
Sannicolaului Mare;
,,Nu lăcomim la averea altuia, dar din cei al nostru, nici câtu-i negru sub unghie nu cedăm.”
(Din demersurile făcute de intelectualii localităţii Sannicolau Mare
în perioada 1920 – 1940, pentru aducerea comoriila ea acasă.)
10.05.2007
Comorile Banatului se intorc acasa
Comorile Banatului se intorc acasa
Muzeul Banatului din Timisoara se pregateste sa ofere publicului vizitator doua expozitii-surpriza. Dupa ani de "pribegie", tezaurul de
Directorul muzeului, Dan Leopold Ciobotaru, a facut deja demersuri pentru a readuce acasa celebrul tezaur de
Tezaurul se afla acum in posesia Muzeului de Istoria Artelor din Viena (Austria). Piesele au fost atribuite de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau romanilor si cronologic este datat intre secolele IV-XI.
Tezaur ajuns la sarbi
Cea mai plauzibila ipoteza este considerata cea a istoricului Mircea Rusu, care considera ca tezaurul a fost faurit in secolul al VIII-lea, in atelierele imperiale de
In perioada interbelica au fost facute demersuri diplomatice pana la nivelul ministrilor de externe ai celor doua tari pentru recuperarea pieselor respective, dar ele nu s-au mai intors in tara. Colectia, ce contine cani, fructiere, pahare, cupe sau potire, este considerata una dintre cele mai importante tezaure de la inceputul evului mediu european. Dupa descoperire si dupa recuperarea lor de catre autoritatile vremii, acestea au fost incluse in colectia Curtii Imperiale.
Copii pentru piesele valoroase
O alta colectie care este dorita inapoi in tara este constituita din obiecte care i-au apartinut odinioara celebrului comite de Timis, Pavel Chinezu. Platosa si sabia sa sunt gazduite de muzeul din Budapesta. El este inmormantat la posesiunea sa de
"Vom face demersurile necesare pentru a convinge conducerea muzeelor din Viena si Budapesta in vederea unor colaborari necesare pentru a expune
Colectii tinute in secret, din motive de siguranta
Autoritatile timisene si-au pus in gand sa transforme Muzeul Banatului in cea mai importanta institutie de acest gen dintre Budapesta si Bucuresti. In acest sens, ei vor face diligente pentru redobandirea si refacerea patrimoniul istoric al Banatului, risipit pe vremea ocupatiei Imperiilor Otoman, Habsburgic sau Austro-Ungar.
Trebuie, insa, spus ca Muzeul Banatului detine deja o comoara de mare valoare. Este vorba despre o colectie de monede si podoabe de aur. Intre cele 220 de obiecte din tezaurul institutiei, cele mai vechi sunt inelele de bucla din epoca bronzului, secolele XVIII-XVI i.Hr. Descoperite
Din acelasi "set" mai fac parte o superba spirala, despre care arheologii sustin ca ar fi fost purtata de o curtezana de lux, si o pereche de cercei, tot de aur. Din motive de securitate insa, tezaurul Muzeului Banatului nu a fost niciodata expus, neavand dotari conform reglementarilor europene de siguranta.
Pana cand va exista si
(http://www.romanialibera.ro/articol-Comorile-Banatului-se-intorc-acasa-87490.htm)
COMOARA DIN SANNICOLAU MARE
Deviza de aducere a comorii găsită în pământul
Sannicolaului Mare;
,,Nu lăcomim la averea altuia, dar din cei al
nostru, nici câtu-i negru sub unghie nu cedăm.”
(Din demersurile făcute de intelectualii localităţii Sannicolau Mare
în perioada 1920 – 1940, pentru aducerea comorii
la ea acasă.)
COMOARA DIN SANNICOLAU MARE
(1799)
Ce-a mai importantă descoperire arheologică făcută pe teritoriul localităţi, în partea de S-V a oraşului, numită Sighet, constă dintr-un tezaur format din 23 piese din aur, având o greutate de peste 10kg. Tezaurul a fost descoperit în data de 03 iulie 1799 de către un ţăran sârb pe nume NEVA VUIN, care săpând în grădina casei sale pe lângă un zid, a găsit această comoară.
În jurul descoperirii acestui tezaur, s-au ţesut în timp, numeroase legende care au anumite elemente comune, dar cele mai veridice date le găsim în scrierile lui NEUMANN, care era directorul cabinetului imperial de numismatică şi antichitate din Viena.
Actualmente, comoara se află în patrimoniul Muzeului de istoria artelor – KUNSTHISTORICHES MUSEUM – din Viena. Locul descoperirii tezaurului se află astăzi pe strada Comori, care în anul
Descoperirea acestei comori a avut de la început, un răsunet internaţional, valoarea sa fiind estimată pe atunci la 3 milioane florini.
Studierea tezaurului a început încă din secolul trecut, de numeroşi arheologi, filologi, istorici de artă, până în prezent existând peste 150 de lucrări şi monografii în care este tratată această descoperire.
Tezaurul cuprinde 23 de piese din aur (e posibil ca tezaurul să fi fost mult mai mare), lipsind perechile vaselor 1,2,5,6,7,8,18,19, care ar mai fi cântărit încă
Vechimea tezaurului se localizează între sec. IX-XI, având un stil unitar din punct de vedere tehnic, majoritatea vaselor având un rol funcţional bine precizat, fiind obiecte de cult religios de rit creştin. Pe inscripţiile în limba greacă de pe bazinele 9 şi 10 este scris;
,,Prin apa curată Doamne spre viaţă veşnică”.
Cu toate contradicţiile apărute asupra apartenenţei tezaurului, un singur lucru este logic şi cert, că acesta a fost găsit în pământul Sannicolaului Mare şi a aparţinut Voievodului Glad şi apoi nepotului acestuia, principele Achtum, care ar fi îngropat comoara la marginea cetăţii Morisena în zona Sighet, cu o cruce, înaintea bătăliilor sale cu ungurii.
Tezaurul, este posibil sa fi fost dăruit de Împăratul bizantin Constantin al V lea demnitarilor sau bisericii din această zonă.
În perioada interbelică, în localitate s-a format un curent puternic al intelectualilor, care au făcut demersuri către forurile româneşti şi internaţionale, de aducere a tezaurului acasă, acolo unde a fost găsit, în această vatră străbună multimilenară.
În perioada comunistă s-a încercat aducerea comorii, însă austriecii au cerut enorm de mulţi bani şi nu au dorit să ni-l restituie. După 1990 – au fost aduse în muzeul oraşului, fotografii cu expunerea tezaurului, iar o copie a comorii este expusă în muzeul de istorie din oraşul Arad.
Prin demersurile diplomatice active, odată cu intrarea României în U.E., sperăm că această comoară să fie adusă în Sannicolau Mare, fiindcă aici este locul ei.
Comoara se compune din;
· 7 ulcioare cu diferite forme geometrice gravate, din care
- 5 ulcioare cu torţile formate din minunate perle de aur
- 2 carafe
· 5 farfurii, având pe fund gravuri de toată măiestria, iar în
centru, o cruce.
· 3 vase pentru băutură, deosebit de frumoase, având pe o parte un cap
încornorat de taur cu gâtul îndoit, aşezate pe câte trei picioare de leu.
· 5 pahare făcute cu mult gust artistic;
· 2 pahare cu picior înalte;
· 1 căldăriţă
Comoara a fost expusă o singură dată
În urma descoperirii acestei comori de mare importanţă şi valoare istorică, arheologii diferitelor naţiuni, caută să susţină şi să afirme, revendicându-şi această comoară, pentru ştiinţa şi neamul lor. Nu ne interesează părerea lor, pentru că noi vrem prin această comoară să dovedim existenţa localităţii din cele mai îndepărtate timpuri, care poate fi cel mai plauzibil document ale afirmării noastre, în această parte a ţării şi a Europei.
O echipă mixtă româno-maghiară reîncepe căutarea Tezaurului de la Sânnicolau Mare
O echipă mixtă româno-maghiară reîncepe căutarea Tezaurului de
Fascinaţia pe care comorile au exercitat-o dintotdeauna asupra oamenilor pare a fi, precum aurul însuşi, deasupra ruginii, căci poartă în ea obsesia tinereţii fără bătrâneţe şi a vieţii... fără de griji, morbul puterii, patima aventurii. Când însă această fascinaţie nu e dictată de dorinţa înavuţirii ci, dimpotrivă, de interesul ştiinţific, academic, atunci căutarea însăşi e mai importantă decât tezaurul, căci ea, căutarea, poate schimba istoria. Este evenimentul de senzaţie pe care îl pregătesc acum, temeinic, doi iluştri arheologi: prof. dr. Florin Draşovean de
Norocul are căi întortocheate
Binecunoscută, povestea descoperirii acestei comori ţine deja de legendele locului. În 1799, săpând în curtea casei, ţăranul Nera Vuin din Sânnicolau Mare a descoperit un somptuos tezaur, constituit din 23 de vase din aur cu o greutate totală de cca
După 200 de ani...
Ceea ce istoricii ştiu, iar oamenii obişnuiţi nu, este că piesele Tezaurului de
Nici copii, nici originalul
„Formalităţile pentru deschiderea unui şantier arheologic româno-maghiar
Comoara din Sânnicolau Mare poate fi admirată la Viena
În 1799, săpând în curtea casei, ţăranul Nera Vuin din Sânnicolau Mare a descoperit un somptuos tezaur, constituit din 23 de vase din aur cu o greutate totală de cca
Trecutul unui loc... bogat: Sannicolau Mare
Oraş de frontieră, Sânnicolau Mare se află în nord-vestul judeţului Timiş, la
(http://www.agenda.ro/2004/38-04-senz1.htm)